Limba nu are oase, dar oase poate frânge.

Proverb

Limba nu are oase, dar oase poate frânge.

Explicaţia proverbului

Proverbul de provenienţă rusească poate fi decriptat în cel puţin două sensuri, în funcţie de înţelesul cuvântului limbă: unul ad litteram, iar altul metaforic.Primul sens scoate în evidenţă faptul că limba este ceva slab, un organ de simţ - unul dintre puţinele componente ale corpului ce nu conţine oase. Adică s-ar putea spune că nu are o putere fizică deosebită, precum un pumn spre exemplu. Cu toate acestea, puterea ei remarcabilă este spirituală, ca organ al vorbirii. Prin cuvintele pe care le articulează, limba are puteri nemărginite, poate distinge chiar între dreptul la viaţă şi dreptul la moarte. Să ne amintim din istorie cum sclavii erau la îndemâna stăpânilor. Aceştia din urmă cu un simplu cuvânt rostit puteau decide destinul sclavilor pe care îi deţineau. Astfel, putem spune că limba, prin puterea cuvântului, domină oricând forţa fizică, ilustrată de sistemul osos. Cu alte cuvinte deşi nu are oase, poate frânge sau zdrobi oase, sau un întreg om format din carne şi oase. Al doilea sens este unul abstract şi oarecum se intersectează cu primul. Limba, privită ca limbă vorbită - adică un sistem convenţinal de semne ale unei colectivităţi, se înrudeşte cu noţiunile de popor, neam, națiune. Popoarele şi naţiunile nu pot exista fără limba vorbită de cei care formează comunităţile respective. Aici pot fi imaginate situaţii în care proverbul să-şi găsească un sens. Spre exemplu, în cazul unui război în care se confruntă două popoare, simpla apartenţă la unul dintre cele două popoare şi implicit limba vorbită de respectivul popor te pot costa viaţa. Adică, dacă vorbeşti o limbă nepotrivită, în situaţii nepotrivite, aceasta îţi poate frânge oasele.Ca o îmbinare a celor două sensuri, concluzia proverbului ar putea fi că spiritualul, ilustrat aici prin limba care emite cuvinte, sau prin chiar cuvintele în sine, domină forţa brută, fizică, înfăţişată prin oasele care pot fi frânte.